Paramètres
- 267pages
- 10 heures de lecture
En savoir plus sur le livre
Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.
Achat du livre
Carte de identități, Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Langue
- Année de publication
- 2014
- product-detail.submit-box.info.binding
- (souple),
- État du livre
- Bon
- Prix
- 7,49 €
Modes de paiement
Personne n'a encore évalué .
- Titre
- Carte de identități
- Langue
- Roumain
- Auteurs
- Florina Pîrjol, EM Sava, Axel
- Éditeur
- Cartea Românească
- Publié
- 2014
- Format
- souple
- Pages
- 267
- ISBN10
- 9732329238
- ISBN13
- 9789732329238
- Séries
- Mots clés
- Nonfiction, Sciences sociales, Études littéraires, Philosophie, Problèmes sociaux, Critique littéraire, Littérature roumaine
- Description
- Intrat în vocabularul critic românesc, termenul de autofictiune denumește orice deviație autobiografică pe care autorul o manevrează pentru a se muta în interiorul fictiunii sale. Eseul propune o radiografie a fenomenului în spațiul românesc, concentrându-se pe texte reprezentative ale generației 2000. Pentru a înțelege specificul autofictiunii românești, este necesară o recuperare a rădăcinilor scriiturilor autobiografice, de la reprezentanții Școlii de la Târgoviște până la Radu Cosasu. Astfel, se conturează o carte de identități volatile, în care eul se deghizează în multiple ipostaze, imposibil de clasificat. Florina Pirjol, cu talentul său de critic literar, oferă o evaluare matură și bine fundamentată a literaturii române postbelice, demonstrând pasiune pentru literatură, chiar și în fața previziunii morții acestei arte. Cartea sa este prima abordare temeinică a fenomenului autobiografismului postrevoluționar, cu o maturitate surprinzătoare în discernerea soluțiilor și în sesizarea slăbiciunilor argumentației. Autoarea dovedește o familiaritate cu conceptele literare, interogând corect problema, având un limbaj critic suplu și expresiv, care oferă satisfacție cititorului.